Germania pornește o amplă campanie de înarmare, marcând o schimbare strategică de proporții față de perioada postbelică
Guvernul condus de cancelarul Friedrich Merz a anunțat un amplu program de investiții în domeniul apărării, estimat la 377 de miliarde de euro, cu scopul declarat de a transforma Bundeswehr în „cea mai puternică armată convențională din Europa”. Planul, prezentat într-un document de 39 de pagini, acoperă toate domeniile strategice – terestru, aerian, maritim, spațial și cibernetic – și reprezintă baza pentru bugetul militar planificat pentru anul 2026.
Documentul include aproximativ 320 de proiecte noi de înzestrare și modernizare, dintre care 178 au deja contractori desemnați, în timp ce restul se află încă în fază de planificare. Multe dintre aceste achiziții sunt proiecte pe termen lung, fără un calendar precis de implementare. Finanțarea și aprobarea lor vor fi realizate treptat, în funcție de maturitatea tehnologică și bugetară, fiecare cheltuială ce depășește 25 de milioane de euro necesitând votul comisiei parlamentare pentru buget.
Din perspectivă economică și politică, planul are un caracter puternic pro-industrie națională, favorizând companiile germane. Aproximativ 160 de proiecte, în valoare de 182 de miliarde de euro, sunt deja atribuite firmelor interne. Principalul beneficiar este grupul Rheinmetall, care apare în 53 de linii de planificare însumând peste 88 de miliarde de euro – dintre care 32 de miliarde alocate direct companiei, iar alte 56 miliarde filialelor și partenerilor săi, inclusiv în programe comune cu KNDS (vehiculele de luptă Puma și Boxer). Până în 2035, armata germană ar urma să primească 687 de vehicule Puma, dintre care 662 în versiune de luptă și 25 destinate instruirii.
Pe segmentul apărării aeriene, Bundeswehr intenționează să achiziționeze 561 de sisteme Skyranger 30, concepute pentru apărarea împotriva dronelor și amenințărilor de proximitate – program derulat integral de Rheinmetall. Al doilea mare jucător industrial este Diehl Defence, producător bavarez de rachete, implicat în 21 de proiecte în valoare de 17,3 miliarde de euro. Cea mai mare parte din sumă vizează familia de rachete IRIS-T, care va forma coloana vertebrală a viitoarei apărări antiaeriene a Germaniei: 14 sisteme IRIS-T SLM și sute de rachete cu rază scurtă și medie de acțiune.
În plus, planul acordă o importanță sporită dronelor și capacităților spațiale. Bundeswehr va extinde flota de drone grele Heron TP, va achiziționa noi drone tactice LUNA NG (≈1,6 miliarde euro) și va investi peste 14 miliarde de euro în programe satelitare, inclusiv într-o constelație orbitală joasă evaluată la 9,5 miliarde de euro, destinată comunicațiilor militare rezistente la interferențe. Aceste investiții se aliniază cu inițiativa ministrului apărării Boris Pistorius de consolidare a securității spațiale germane.
Pe plan fiscal, guvernul Merz a decis excluderea cheltuielilor de apărare din frâna constituțională a datoriei, permițând angajamente bugetare multianuale. Această măsură vine după aproape epuizarea fondului special de 100 de miliarde de euro creat în mandatul anterior. Printre proiectele cu potențial controversat se numără achiziția a 15 avioane F-35 (≈2,5 miliarde euro) și a 400 de rachete Tomahawk Block Vb (≈1,37 miliarde euro), investiții care ar putea reconfigura profilul strategic și dependențele tehnologice ale Germaniei în cadrul NATO și al industriei europene de apărare.
