Ilie Bolojan avertizează: fără reformă și eficiență în administrația locală, reorganizarea teritorială devine inevitabilă

Premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm privind viitorul administrației publice locale din România, afirmând că menținerea actualei structuri administrativ-teritoriale depinde exclusiv de capacitatea primăriilor de a funcționa eficient, cu personal redus și cheltuieli mai mici. În lipsa unor dovezi clare de eficiență, șeful Guvernului consideră că reorganizarea administrativ-teritorială nu mai este o ipoteză teoretică, ci o consecință inevitabilă a presiunilor bugetare tot mai mari.

Într-o intervenție la Digi24, Ilie Bolojan a explicat că România se află în fața a două scenarii majore pe termen lung. Primul presupune demonstrarea faptului că actualul sistem administrativ, cu numărul existent de comune, orașe și municipii, poate funcționa în mod sustenabil în actualul cadru organizatoric, dar cu o reducere semnificativă a personalului și cu o creștere a eficienței. Potrivit premierului, această direcție este, în prezent, acceptată la nivel politic și administrativ ca ipoteză de lucru.

Cel de-al doilea scenariu, considerat inevitabil în cazul eșecului reformei, este reorganizarea administrativ-teritorială. Bolojan a subliniat că această decizie nu va fi una voluntară sau anticipativă, ci va fi impusă de realitatea economică. „Este doar o problemă de timp până când România nu va mai putea susține aceste transferuri financiare către administrațiile locale”, a declarat premierul, explicând că reorganizarea va deveni inevitabilă în momentul în care statul va ajunge „cu spatele la zid”.

Întrebat când ar putea fi luată o astfel de decizie majoră, șeful Executivului a răspuns tranșant că România are tendința de a amâna reformele structurale până în ultimul moment. El a oferit exemplul impozitelor pe proprietate, arătând că o corecție graduală, începută în urmă cu câțiva ani și întinsă pe termen lung, ar fi fost aproape imperceptibilă pentru cetățeni. Amânarea, însă, amplifică riscurile și costurile.

Premierul a comparat situația administrației locale cu evoluția unei boli netratate la timp, explicând că intervențiile tardive sunt mult mai costisitoare și mai riscante. În opinia sa, lipsa deciziilor curajoase și a reformelor asumate poate conduce la soluții radicale, impuse de constrângeri externe, nu de voință politică.

În concluzie, Ilie Bolojan a transmis că responsabilitatea evitării unei reorganizări forțate revine în mare măsură autorităților locale. Capacitatea acestora de a demonstra eficiență, disciplină bugetară și adaptare la noile realități economice va determina dacă România va putea păstra actuala structură administrativă sau va fi nevoită să o reformeze din temelii.