PNRR se încheie. România pierde sute de milioane de euro, iar proiecte importante rămân în urmă

România ajunge luni, 31 august 2026, la finalul perioadei de implementare a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Deși prin acest program au fost finanțate mii de investiții în infrastructură, sănătate, educație și mediu, mai multe proiecte importante nu au fost finalizate la termen. În același timp, România nu a reușit să îndeplinească toate reformele asumate, iar consecința este pierderea unor sume importante din finanțarea europeană.

PNRR a fost aprobat de Comisia Europeană în octombrie 2021 și avea inițial o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro. După renegocieri succesive, valoarea planului a fost redusă la 20,1 miliarde de euro, dintre care aproximativ 13,57 miliarde de euro reprezintă granturi nerambursabile.

Aproape 13 miliarde de euro au ajuns deja în România

Până la jumătatea lunii august 2026, România primise efectiv aproximativ 12,97 miliarde de euro prin PNRR.

Programul a finanțat peste 15.000 de proiecte la nivel național, însă aproximativ 4.500 dintre acestea nu erau încă recepționate la jumătatea lunii august.

Pentru proiectele aflate aproape de finalizare a fost introdusă posibilitatea unei recepții parțiale excepționale. Mecanismul poate fi aplicat atunci când partea rămasă de executat nu depășește 5% din valoarea contractului și poate fi finalizată în maximum 120 de zile.

Nu toate lucrările pot beneficia însă de această procedură, în special cele care afectează elemente esențiale precum rezistența clădirilor, securitatea la incendiu, sănătatea, igiena sau eficiența energetică.

A7, inaugurată parțial chiar în ultima zi a PNRR

Unul dintre cele mai importante proiecte finanțate prin PNRR este Autostrada A7 Ploiești–Pașcani.

Pe sectorul Adjud–Bacău, lucrările au avansat puternic în ultimele luni, însă tronsonul nu este finalizat în totalitate. În 31 august este deschisă circulația pe sectorul Adjud–Bacău Sud, în timp ce Nodul Bacău Nord nu este încă finalizat.

Odată cu această deschidere, A7 ajunge la aproximativ 242 de kilometri funcționali din cei 319 kilometri prevăzuți între Ploiești și Pașcani.

Problemele nu dispar însă odată cu inaugurarea. Tronsonul Bacău–Pașcani, cu o lungime de aproximativ 77 de kilometri, rămâne în lucru, iar finalizarea lui va necesita finanțare din alte surse.

Situația este similară pe A1, la Margina–Holdea, unde mai sunt de construit inclusiv aproximativ 2,5 kilometri de tuneluri.

Autostrada Sibiu–Pitești nu poate fi terminată prin PNRR

Nici Autostrada Sibiu–Pitești nu poate fi finalizată integral până la închiderea PNRR.

Mai multe dintre secțiunile montane au termene contractuale care se întind după anul 2026. Tronsonul Boița–Cornetu are termen de finalizare în 2028, iar Cornetu–Tigveni are, de asemenea, un calendar care depășește termenul PNRR.

În cazul acestor lucrări, finanțarea va trebui asigurată prin alte programe sau direct de la bugetul de stat.

Și proiectele feroviare au fost reduse

Componenta feroviară a PNRR a fost diminuată de la aproximativ 328 de kilometri la circa 220 de kilometri, fiind păstrate proiectele considerate realizabile în termen.

Pe traseul Caransebeș–Timișoara–Arad, lucrările au avansat diferit de la un lot la altul. Lotul Lugoj–Timișoara Est se apropia de 80%, în timp ce Caransebeș–Lugoj avea un progres mult mai redus.

Situații similare se regăsesc pe linia Cluj-Napoca–Oradea–Episcopia Bihor. Unele loturi au depășit 70% execuție, însă alte sectoare au rămas mult în urmă.

PNRR a finanțat și modernizarea materialului rulant, inclusiv locomotive electrice și vagoane reabilitate.

Sănătatea, printre domeniile cu cea mai bună absorbție

În domeniul sănătății, rata de absorbție a ajuns la aproximativ 91%, potrivit Ministerului Sănătății.

Mai multe spitale construite sau modernizate prin PNRR au ajuns în etapa finală de execuție și recepție. Printre acestea se află obiective medicale importante din Târgu Mureș, Bistrița-Năsăud, Cluj și Balotești.

Una dintre principalele excepții este proiectul Spitalului Județean de Urgență Constanța – Mama și Copilul, care avea un stadiu de execuție de aproximativ 69%. Acesta va trebui continuat prin alte surse de finanțare.

Creșe, școli și proiecte de mediu, afectate de întârzieri

PNRR a finanțat și numeroase investiții în infrastructura educațională și socială.

Programul pentru construirea creșelor a fost extins de la 110 la 124 de unități, însă mai multe proiecte au fost incluse pe lista investițiilor cu risc major.

În aceeași situație se află unele proiecte pentru școli verzi, campusuri profesionale, renovarea clădirilor publice și dezvoltarea mobilității urbane.

Pe componenta de mediu au fost finanțate centre de colectare a deșeurilor, insule ecologice digitalizate, proiecte de împădurire și reconstrucție ecologică.

99 de jaloane sunt întârziate

Problemele PNRR nu sunt legate doar de infrastructură. România are și reforme care nu au fost finalizate la timp.

Potrivit datelor prezentate de autorități, 202 jaloane și ținte au fost îndeplinite și evaluate pozitiv de Comisia Europeană, în timp ce alte 80 erau finalizate sau aproape de finalizare.

În schimb, 99 de jaloane și ținte erau întârziate, cu diferite grade de risc.

În cadrul ultimei revizuiri, o parte dintre măsuri au fost modificate, simplificate sau eliminate, după ce autoritățile au constatat că nu mai pot fi realizate în forma inițială.

România pierde 770 de milioane de euro pentru reforma salarizării

Una dintre cele mai importante pierderi este legată de Legea salarizării unitare.

Neîndeplinirea jalonului privind reforma salarizării în termenul stabilit prin PNRR înseamnă pierderea a aproximativ 770 de milioane de euro.

Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că acesta este unul dintre cele mai importante jaloane ratate de România.

O altă pierdere majoră este asociată cererii de plată numărul 3. Din sumele suspendate inițial, România a reușit să recupereze aproximativ 350,7 milioane de euro, însă 458,7 milioane de euro au fost pierdute definitiv.

România a ratat și reforma pensiilor speciale

Un alt jalon problematic a fost reforma pensiilor speciale.

România a adoptat o lege privind pensiile de serviciu, însă Comisia Europeană nu a considerat reforma îndeplinită în termenul prevăzut.

Din suma suspendată inițial, România a recuperat aproximativ 166 de milioane de euro, însă a pierdut definitiv circa 65 de milioane de euro.

Problemele au fost legate inclusiv de procedurile legislative și de întârzierea adoptării măsurilor necesare.

Companiile de stat din energie și transport au generat alte pierderi

România a avut probleme și în cazul reformei privind guvernanța companiilor de stat.

În cazul companiilor energetice precum Hidroelectrica, Romgaz și Nuclearelectrica, Comisia Europeană a constatat deficiențe privind selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație.

Consecința a fost pierderea unei părți din finanțarea aferentă jalonului.

Probleme similare au fost constatate și la companii din sectorul transporturilor, inclusiv CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători.

Închiderea centralelor pe cărbune a fost amânată

Un alt jalon important care nu a fost respectat se referă la eliminarea unor capacități de producție pe cărbune.

Guvernul a decis amânarea închiderii unor grupuri energetice de la Turceni și Craiova, invocând riscul ca municipiul Craiova să rămână fără agent termic în iarna următoare.

Prin urmare, România nu a mai putut îndeplini la termen ținta privind eliminarea celor 710 MW de capacități pe cărbune.

Pierderile aferente sunt estimate la aproximativ 100 de milioane de euro.

Ce se întâmplă cu proiectele după închiderea PNRR

Finalul PNRR nu înseamnă că proiectele începute vor fi abandonate. Autostrăzile, căile ferate, spitalele și celelalte investiții aflate în lucru trebuie să fie continuate, însă finanțarea nu va mai veni, în aceleași condiții, din PNRR.

Unele proiecte vor fi mutate pe alte programe europene, în timp ce altele vor fi plătite direct din bugetul de stat.

Problema este că România va trebui să suporte costurile unor investiții care au fost concepute pentru a fi realizate cu bani europeni nerambursabili sau cu împrumuturi avantajoase.

În plus, finalizarea proiectelor după termen poate însemna costuri mai mari și presiune suplimentară asupra bugetului.

31 august 2026 marchează, astfel, nu doar finalul celui mai amplu program de investiții derulat de România după pandemie, ci și începutul unei perioade în care proiectele rămase în urmă trebuie finalizate fără sprijinul financiar al PNRR.