Eșec în negocierile pentru Legea salarizării. Nicușor Dan: PSD, PNL, USR și UDMR își asumă pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat miercuri că negocierile dintre PSD, PNL, USR și UDMR pentru noua Lege a salarizării au eșuat. Cele patru partide nu au reușit să ajungă la un consens politic și social, iar România pierde cele 770 de milioane de euro aferente acestui jalon din PNRR. Partidele au convenit însă să continue demersurile pentru adoptarea legii până la sfârșitul anului și să respecte anvelopa salarială stabilită împreună cu Comisia Europeană.

Negocierile pe Legea salarizării nu au dus la un acord

Administrația Prezidențială a mediat, începând din luna mai, discuțiile dintre PSD, PNL, USR și UDMR privind reforma salarizării din sectorul bugetar.

După luni de negocieri și întâlniri între reprezentanții partidelor și echipele ministeriale, formațiunile politice nu au reușit să ajungă la un acord asupra proiectului.

Nicușor Dan a descris reforma drept una esențială pentru întregul sistem bugetar și a criticat faptul că adoptarea unei noi legi a fost amânată începând din 2022. Potrivit președintelui, această întârziere a făcut ca un proiect cu implicații sociale și economice importante să fie negociat sub o presiune foarte mare a timpului.

România pierde 770 de milioane de euro din PNRR

Una dintre consecințele directe ale eșecului negocierilor este pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului din PNRR privind reforma salarizării.

Cele patru partide și-au asumat împreună această pierdere și au respectat angajamentul de a nu depune separat câte un proiect de lege în Parlament pentru a încerca să salveze jalonul.

Președintele a subliniat că decizia a fost luată în conformitate cu acordul politic dintre formațiuni.

Legea salarizării ar putea fi adoptată până la sfârșitul anului

Chiar dacă termenul aferent jalonului PNRR nu mai poate fi respectat, partidele au convenit să continue procesul legislativ.

PSD, PNL, USR și UDMR și-au asumat necesitatea adoptării noii Legi a salarizării până la sfârșitul anului 2026. Viitoarea lege va trebui să se încadreze în anvelopa salarială agreată cu Comisia Europeană.

Această limită financiară va reprezenta una dintre principalele constrângeri în stabilirea viitoarelor salarii din sectorul public.

Nicușor Dan: Legea este aproape finalizată tehnic

Președintele susține că, în urma discuțiilor purtate în ultimele luni, inclusiv cu reprezentanții sindicatelor, numeroasele probleme tehnice ale proiectului au fost clarificate.

„Legea este aproape finalizată din punct de vedere tehnic”, a transmis Nicușor Dan, precizând că problema principală rămasă este una politică: modul în care va fi împărțită anvelopa salarială între diferitele categorii de angajați din sectorul bugetar.

Astfel, viitoarea decizie politică va avea un impact direct asupra nivelului veniturilor pentru fiecare categorie profesională.

Anvelopa salarială nu poate acoperi toate solicitările sindicatelor

Potrivit șefului statului, suma disponibilă pentru salarizarea sectorului public nu va putea răspunde tuturor solicitărilor formulate de sindicate.

Discuțiile purtate în ultimele luni au permis însă clarificarea mai multor aspecte tehnice, iar următoarea etapă va fi una în principal politică.

Partidele vor trebui să decidă cum este distribuită anvelopa salarială între diferitele categorii de bugetari, într-un context în care resursele disponibile sunt limitate.

Reforma salarizării, amânată de mai mulți ani

Nicușor Dan a atras atenția că reforma nu ar fi trebuit să fie amânată ani la rând, începând din 2022.

În opinia președintelui, întârzierea a dus la situația în care o reformă complexă, cu efecte asupra întregului sistem bugetar, este discutată într-un interval extrem de scurt, sub presiunea termenelor europene.

În ciuda eșecului de a ajunge la un consens, șeful statului a apreciat disponibilitatea la dialog manifestată de partidele politice și de echipele ministeriale implicate în negocieri.

Ce urmează pentru Legea salarizării

Următorul obiectiv este elaborarea și adoptarea noii Legi a salarizării până la sfârșitul anului 2026.

Proiectul va trebui să respecte plafonul salarial negociat cu Comisia Europeană, iar decizia politică privind împărțirea acestei anvelope va determina nivelul veniturilor pentru diferitele categorii de bugetari.

Astfel, deși România pierde cele 770 de milioane de euro aferente jalonului PNRR, partidele susțin că reforma salarizării trebuie dusă mai departe. Miza următoare este adoptarea legii până la finalul anului și stabilirea unei formule de salarizare care să se încadreze în limitele bugetare convenite cu Comisia Europeană.